Malpraxis medical – Daune morale de un milion de euro! #jurnalulunuiavocat

Probabil că ai ajuns la acest articol încântat de ideea de a câștiga un milion de euro în urma unui proces de malpraxis medical. În acest caz, află că ești vulnerabil ca oameni mai puțin binevoitori să profite de suferința ta și să te „stoarcă” de bani, fără a îți oferi în schimb nimic altceva decât speranțe. 

Din fericire pentru tine, dacă vei continua să citești articolul vei avea cunoștințele necesare încât să știi cum să  eviți o țeapă de proporții de la firme dubioase ce practică ilegal avocatura.

1.000.000 Euro

De ce ești vulnerabil și cum poți fi păcălit?

Într-un proces judiciar, în mod teoretic părțile se află pe poziție de egalitate. Practic vorbind, tu, ca pacient ești într-o poziție de inferioritate netă față de medicul care ți-a  ruinat viața sau te-a făcut să pierzi pe cineva drag.

În primul rând, ești într-o poziție de inferioritate emoțională față de medicul (cu atât mai mult față de spital) cu care urmează să te judeci.

Într-o parte a balanței se află el care a avut alte 1000 de intervenții reușite, cu o poziție financiară și socială stabilă și pentru care tu ești un alt pacient dintre cei mulți. Pentru el, eroarea medicală care ție ți-a provocat suferință nu contează, iar dacă contează, prejudiciul ce i s-ar produce este unul mult prea mare pentru a putea să și-o asume vreodată din punct de vedere judiciar.

Pe de altă parte ești tu care ai suferit intervenția nereușită. Poate ai pierdut pe cineva drag în urma unei infecții nosocomiale luate din cadrul spitalului. Sau poate în urma lipsei de supraveghere în timpul nașterii a trebuit să ți se facă o histerectomie și ți-ai pierdut șansa de a mai deveni mamă vreodată. Sau poate ți-a fost secționat în mod greșit un mușchi iar acum ai dureri crâncene de care nu poți să scapi.

În orice caz, starea emoțională în care te afli este una evident inferioară celei a medicului iar asta creează două probleme majore.

Prima problemă cu starea ta emoțională este aceea că poți fi furios și astfel poți fi ușor de indus în eroare de o persoană care îți spune că te poate ajuta să îți găsești dreptatea. Spre exemplu, un avocat care îți spune că îți va câștiga daune de un milion de euro, fără ca măcar să analizeze îndeaproape documentele medicale.

Cea de-a doua problemă este că ai fost deja trădat de cineva în care aveai încredere prin prisma funcției (de medic) ceea ce te descurajează să ai încredere într-un alt profesionist (un avocat) și te determină să renunți la ideea de a iniția un proces.

 

În al doilea rând, ești într-o netă poziție de inferioritate financiară față de medicul care se va apăra cu tot suportul financiar al spitalului și al asiguratorului, fiindcă și aceștia ar răspunde alături de medic.

Astfel, tu va trebui să faci efortul financiar de a îți angaja un avocat. Iar onorariile în cazurile de malpraxis sunt destul de mari pentru veniturile medii din România. Și trebuie să fie mari pentru că implică cel mai probabil între 1 și 3 ani de muncă. În plus, studiul necesar pentru a înțelege terminologia medicală și activitatea medicală este de durată.

O scurtă precizare: dacă într-un caz de malpraxis, un avocat îți cere o sumă mică de bani și un procent mare privind onorariul de succes, ai dat fie de un om empatic care vrea să te ajute fie de un avocat care îți va trata superficial cazul, sperând să dea lovitura cu un onorariu de succes considerabil.

Mai departe, va trebui să faci eforturi financiare pentru a achita taxele judiciare de timbru (care acum au scăzut la 100 de lei, din fericire) dar și expertizele medico-legale. Dacă vrei să îți maximizezi șansele, cel mai probabil va trebui să îți angajezi un expert parte care să participe la expertiză. O nouă cheltuială.

Pe de altă parte, pentru medic, care în majoritatea cazurilor este reprezentat de avocatul spitalului, problema banilor nu este niciodată la fel de presantă ca pentru tine.

 

În al treilea rând, ești într-o poziție de inferioritate juridică pentru că, sincer să fiu, în  dosarele de malpraxis punerea părților pe picior de egalitate este doar teoretică. Modul în care sistemul a fost proiectat lucrează împotriva ta.

De ce procesele de malpraxis medical sunt dificile și scumpe?

Îți spuneam că egalitatea juridică este doar teoretică și că sistemul este construit împotriva ta, ca pacient prejudiciat de o faptă de malpraxis medical. Am să îți explic exact de ce.

În primul rând, din cauza avocaților care nu cunosc domeniul suficient încât să construiască un dosar, dar au suficiente informații juridice încât să îți creeze ție impresia că ți-ar putea rezolva cazul.

Sunt două domenii juridice în care mulți „avocați specializați” nu au habar să construiască un dosar astfel încât să ofere șanse de reușită clientului, respectiv dosarele de malpraxis medical și cele privind accidentele rutiere.

Situațiile sunt similare: victima unui incident, într-o poziție de vulnerabilitate emoțională și potențiale câștiguri semnificative din  onorariile de succes. Onorarii de succes care, chiar în lipsa unei competențe juridice, pot veni.

Cum gândește un astfel de avocat: dacă voi încheia 100 de contracte și voi câștiga 2 din ele, la 40% onorariu de succes, voi câștiga peste 50.000 Euro. Adică mai mult decât câștigă în medie un avocat într-un an. Față de restul de 98 dosare pierdute au fost asumate „obligații de diligențe”.

Problema este că din cele 100 de dosare, un avocat cu un oarecare simț etic ți-ar fi spus în 40 de cazuri că nu ar trebui să pornești acțiunea judiciară fiindcă nu ai nicio șansă, în 30 de cazuri ți-ar fi spus că șansele sunt mici si vei obține despăgubiri minore oricum (în loc să te amăgească cu sute de mii de euro) iar din cele 30 rămase, probabil ar fi câștigat 15.

Un scurt disclaimer, pentru că deseori se întâmplă să fiu acuzat de faptul că induc o părere proastă despre avocați: în avocatură, precum în multe alte profesii, există oameni complet dedicați profesiei și escroci. Ceea ce fac eu este să nu mă prefac că cea de-a doua categorie nu există și totul este lapte și miere, tocmai pentru a ajuta justițiabilul să poată deosebi cele două categorii. Consider că, pe măsură ce justițiabilii vor înțelege aceste două categorii de avocați, aceștia vor putea alege avocații potriviți și încrederea lor în noi va crește.

*

În al doilea rând, dosarele de malpraxis medical sunt dificile din cauza faptului că mulți judecători care judecă astfel de dosare nu sunt suficient de pregătiți, sunt superficiali si nu au modestia necesară de a asculta argumentele părții.

Afirmația anterioară este complet asumată. În condiții normale m-aș fi gândit că o astfel de afirmație ar putea să îmi atragă anumite antipatii din partea judecătorilor, însă, adevărul este că, indiferent de antipatii sau simpatii, multe dosare de malpraxis sunt pierdute de pacienți pentru că judecătorii nu își fac treaba.

Sunt mai mulți factori care conduc la situația (tragică) despre care fac vorbire, am să le prezint succint:

  1. Judecătorii judecă destul de rar dosare de malpraxis medical și nu au experiență cu astfel de dosare. Mi s-a întâmplat să am judecători care își declină competența, deși în legea specială este menționată în mod expres. Într-un dosar recent, unul dintre judecători nu cunoștea un aspect de bază (care se aplică în toate cazurile de malpraxis), pe care nu îl pot individualiza deoarece dosarul este încă pe rol și nu vreau să îmi prejudiciez în vreun fel clientul.
  2. Dosarele de malpraxis sunt foarte complicate și necesită studierea unor științe conexe. Pentru a înțelege de ce un diagnostic este greșit judecătorul trebuie să înțeleagă cel puțin terminologia folosită într-un raport de expertiză. Într-un dosar administrat în trecut, într-un an de judecată și 10 termene, judecătorul încă nu a înțeles pentru ce a fost operat clientul meu.
  3. Dosarele de malpraxis nu merită bătaia de cap, pentru judecători. Ziceam că sunt complicate. În cazul meu, pentru un dosar de malpraxis percep un onorariu de 10 ori mai mare decât pentru o plângere contravențională, pentru că volumul de muncă este de 10 ori mai mare. Un judecător ar trebui să depună de asemenea un volum de muncă de 10 ori mai mare pentru a înțelege dosarul, însă el va fi plătit la fel indiferent că rezolvă o plângere contravențională sau un dosar de malpraxis.
  4. Judecătorii se bazează exclusiv pe concluziile raportului de expertiză medico-legală. Să fiu sincer, voiam să spun că sunt lași și nu își pot asuma anumite decizii judiciare, dar nu am să fac asta. Mă rezum la a spune că ar fi necesară o cercetare și un control judiciar mai mare asupra rapoartelor de expertiză medico-legală.

Pe de altă parte, am întâlnit judecători în dosarele de malpraxis care m-au ajutat să salvez dosare preluate pe parcurs, cercetând în amănunt fiecare aspect. Spre exemplu, într-un dosar de malpraxis, în apel, judecătorul a revenit de 5 ori către INML pentru a ne oferi un răspuns concret, deoarece INML refuză să se conformeze întocmai solicitării instanței. Probabil un alt judecător ar fi renunțat de mult și mi-ar fi respins apelul.

*

În al treilea rând, expertiza medico-legală joacă un rol determinant în stabilirea rezultatului dosarului, iar instituțiile de medicină legală, atât cele județene cât și INML, au o activitate absolut dezastruoasă, fiind părtinitoare.

Rareori se întâmplă ca într-un dosar de malpraxis medical, expertiza medico-legală să fie pozitivă, chiar și atunci când documentele medicale sunt cât se poate de evidente.

Rareori se întâmplă ca într-un dosar de malpraxis medical expertiza medico-legală să fie cu adevărat relevantă, sub aspectul argumentării medicale.

De cele mai multe ori, expertizele medicale sunt formale, prin enumerarea  documentelor puse la dispoziție de instanța de judecată iar ulterior formularea unor concluzii fără  explicații suplimentare, adică, simple concluzii fără motivare științifică (astfel cum ar trebui să fie).

*

Acum îți poți imagina cele trei motive combinate: o cerere de chemare in judecată efectuată superficial, iar apoi procesul lăsat la voia întâmplării, un judecător dezinteresat de cauza ta care se va baza exclusiv pe raportul de expertiză și un raport de expertiză făcut de medici pentru medici.

Cum poți câștiga, totuși, un dosar de malpraxis medical?

Când spun „cum poți câștiga”, în realitate mă refer la „cum poți avea șanse reale de a câștiga” un dosar de malpraxis medical.

Îți voi explica, pe scurt, cum trebuie abordat un dosar de malpraxis medical din perspectiva avocatului, făcând referire la dosarele de drept civil deoarece este modalitatea în care (aproape de fiecare dată) recomand clienților să își caute dreptatea.

Să începem...

În primul rând, un avocat care vrea să îți câștige dosarul, nu doar să îți ia banii, îți va solicita întotdeauna (înainte de a îți oferi un răspuns) documentele medicale pe care le ai la dispoziție, iar dacă nu ai documente medicale, te va sprijini să le obții.

Este imposibil (da, absolut imposibil) ca un avocat să își formeze opinia despre un dosar de malpraxis medical până la momentul în care studiază documentele. Uneori, avocatul are nevoie să se consulte cu anumiți specialiști în domeniul medical, alteori nu. Însă, cert este că fără documente nimeni nu își poate face o opinie despre dosarul tău.

Așadar, primul pas ar fi să alegi un avocat care, înainte sa încheie contractul cu tine, să îți verifice documentele. Îți vei crește substanțial șansele de câștig dacă pleci la drum cu o astfel de persoană.

 

În al doilea rând, cererea de chemare în judecată trebuie să prezinte faptele concrete, dar, mai important, trebuie să fie făcută pe baza unei strategii clare raportat la ceea ce s-a întâmplat.

Spre exemplu, este necesar să stabilești de la început care este prejudiciul suferit, să îl descrii amănunțit (ai aici un articol despre prejudiciul în cazurile de malpraxis), și să indici probele pe care vrei să le administrezi în dovedirea prejudiciului.

Cu excepția preterium dolores (prejudiciul cauzat de suferințele fizice sau psihice în urma faptei ilicite) care se prezumă prin existența faptei (deși, și aici sunt anumite discuții) orice alt prejudiciu trebuie să îl demonstrezi.

De multe ori motivul pentru care instanțele oferă despăgubiri mici (sau foarte mici) în cazurile de malpraxis este acela că prejudiciile suferite nu sunt dovedite prin mijloace de probă, iar mijloacele de probă lipsesc tocmai din culpa ta (sau a avocatului tău).

Spre exemplu, dacă vrei să  dovedești că în urma operației ai suferit un prejudiciu de agrement (adică  stilul tău de viață a fost afectat de operația eronată), ar trebui să aduci fotografii sau filmări cu hobby-urile tale (poate îți plăcea să ieși la fotbal sau să faci alpinism iar acum nu mai te poți bucura de asta) și, eventual, un martor care să descrie bucuria pe care astfel de activități ți le aducea și cum te-a schimbat faptul că nu mai poți participa la ele.

 

În al treilea rând, este absolut necesar ca obiectivele raportului de expertiză medico-legală să fie formulate in mod corect.

Ți-am spus mai sus că rapoartele de expertiză medico-legală sunt un dezastru. Modul în care îți poți crește șansele să ai parte de un raport de expertiză medico-legală favorabil este acela de a construi obiective corecte. De fapt, în construirea acestor obiective (și eventuale obiecțiuni) se pot observa cunoștințele avocatului tău.

Un obiectiv de tipul „Să se precizeze dacă există erori de tehnică medicală” nu îți va aduce, cel mai probabil, niciodată un răspuns pozitiv. De aceea trebuie să înțelegi  mecanismul prin care s-a produs malpraxisul medical, ce se putea face și ce nu s-a făcut.

Am să scriu într-un alt articol pe ce ar trebui să te concentrezi în determinarea unui caz de malpraxis și cum poți construi obiective, dar am să fac și aici câteva precizări.

Printre obiectivele tale ar trebui să se numere cele prin care soliciți explicații dacă investigațiile prealabile au fost suficiente și dacă din acestea rezulta  necesitatea/utilitatea intervenției, modul de determinare al diagnosticului și dacă putea exista un alt diagnostic, dacă raportat la diagnostic existau metode alternative de  vindecare (precum medicamentația sau alte metode non invazive), dacă existau mai multe variante în efectuarea intervenției, care sunt riscurile unei intervenții medicale (de acea natură) ce provin din complicații uzuale și care sunt  riscurile privind erorile umane, care sunt metodele de supraveghere post operatorii, dacă metodele de supraveghere aplicate ție au fost corecte, care sunt metodele de tratament, dacă  tratamentul a fost suficient și corespunzător și multe altele.

Obiectivele trebuie formulate în cascadă, să fie precise  si să nu dea ocazia unor răspunsuri generale, evazive sau neargumentate.

Ai putea, în timpul consultanței, să întrebi avocatul care sunt obiectivele pe care ar sugera să le propună la expertiză pentru a îți face o idee despre modul lui de abordare.

 

Cu aceste trei elemente bine puse la punct și concluzii pertinente pe fondul cauzei, șansele tale de a câștiga un dosar sporesc considerabil.

Poți câștiga un milion de euro dintr-un dosar de malpraxis, în România?

Răspunsul este, cel mai probabil, nu. Poate doar în cazul în care ești un sportiv de renume care își pierde capacitatea de a concura, un cântăreț celebru sau om de televiziune care își pierde capacitatea de a profesa sau, poate, o persoană briliantă într-un domeniu științific, care își pierde oportunitățile profesionale.

Dar poți câștiga sume de bani care să compenseze incapacitatea de muncă pe care ți-o provoacă, suferințele cauzate atât fizic cât și moral, excluderea socială, scăderea stimei de sine, afectarea relațiilor și, în general, afectarea vieții.

Merită să încerci?

Leave a Comment