MOȘTENIRE ȘI PARTAJ

Cum poți moșteni?

Decesul unei persoane produce, pe lângă suferința, efecte juridice privind patrimoniul acesteia, aspect care juridic este denumit „deschiderea succesiunii”.

Pentru a clarifica terminologia trebuie reținut că succesiunea este „deschisă” la momentul decesului unei persoane. La introducerea cererii de chemare în judecată, succesiunea este „dezbătută”.  De asemenea, succesibilul este persoana care are vocație succesorală (care poate moșteni) iar moștenitorul este persoana care și-a manifestat voința în vederea acceptării moștenirii.

Precizăm încă de la început că problemele privind dezbaterea unei moșteniri sunt cvasi-infinite, situațiile fiind diferite de la caz la caz, astfel că prezentul articol explică succint procedura uzuală și urmărește clarificarea termenilor. Pentru mai multe informații, te invităm să citești blogul (probabil răspunsul este într-unul dintre articolele privind moștenirea), iar dacă  nici atunci nu ești lămurit ne poți scrie pe adresa de e-mail problema ta și îți vom da un răspuns.

Mostenier1

Moștenirea legală

Cu excepția persoanelor nedemne de a moșteni (mai mult despre persoanele nedemne aici) au drept de moștenire rudele (în sensul uzual al cuvântului). Prin rude, ne referim la persoanele care au o legătură de natură civilă (deci nu doar de sânge – includem și persoanele adoptate) cu defunctul,  după cum urmează:

Clasele de moștenitori

  • Soțul supraviețuitor. Exclusiv soțul căsătorit legal cu defunctul, nu și relațiile de concubinaj;
  • Descendenții în linie directă (copii defunctului, nepoții etc.) - Clasa I  de moștenitori;
  • Ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, plus descendenții acestora până la gradul 4 cu defunctul) – Clasa a II-a de moștenitori;
  • Ascendenții ordinari (bunicii defunctului) – Clasa a III-a de moștenitori;
  • Colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri etc.) – Clasa a IV-a de moștenitori;

Gradele de rudenie

Gradul de rudenie se determină după numărul nașterilor. Pentru a lămuri acest aspect am creat un grafic ușor de urmărit în care pe liniile ce leagă rudele sunt plasate numere ce reprezintă gradul de rudenie între acestea și defunct. Spre exemplu, între defunct și fratele acestuia, gradul de rudenie este doi.

Schemă succesiuni

Legendă: Verde (Clasa I de moștenitori), Portocaliu (Clasa a II-a de moștenitori), Roșu (clasa a III-a de moștenitori), Mov (Clasa a IV-a de moștenitori).

Cum se împarte moștenirea?

  1. Soțul supraviețuitor vine in concurs cu toate clasele de moștenitori;
  2. Se împarte moștenirea pe clase de moștenitori, astfel:
  • Clasa I exclude toate celelalte clase de moștenitori de la moștenire;
  • Clasa II exclude la moștenire Clasele III și IV, dar este exclusă de Clasa I;
  • Clasa III exclude de la moștenire Clasa IV, dar este exclusă de Clasele I și II;
  • Clasa IV este exclusă de la moștenire de toate celelalte clase.
  1. Dacă există mai mulți moștenitori într-o Clasă, moștenirea se împarte în funcție de gradul de rudenie.
  • Dacă în clasa de moștenitori care vine la moștenire există un moștenitor de grad I, acesta exclude toți ceilalți moștenitori;
  • Dacă în clasa de moștenitori care vine la moștenire NU există un moștenitor grad I, moștenirea îi va reveni moștenitorului de grad II, acesta excluzând următoarele grade etc.

Care sunt cotele legale?

Descendenții (Clasa I) ¾ din moștenire – Soția ¼ din moștenire

Ascendenți privilegiați + Colaterali privilegiați (Clasa II) 2/3 din moștenire – Soția 1/3 din moștenire

Ascendenții privilegiați (Clasa II) ½ din moștenire – Soția ½ din moștenire

Colateralii privilegiați (Clasa II) ½ din moștenire – Soția ½ din moștenire

Ascendenții ordinari (Clasa III) ¼ din moștenire – Soția ¾ din moștenire

 

Dacă vrei să deschizi  procedeura succesorală și nu știi de unde să începi, poți citi articoul acesta (link) în care explicăm procedura pas cu pas.

Moștenirea testamentară

Este calificată drept moștenire testamentară situația în care succesiunea se face în baza unui testament.  Testamentul este un act pentru cauză de moarte, făcut de către defunct în timpul vieții, prin care gratifică (oferă gratuit, dezinteresat) unei persoane (succesibil sau nu), patrimoniul (sau o parte din patrimoniul acestuia).

În funcție de ce vizează testamentul, acesta poate include un legat universal (în care defunctul gratifică o persoană cu întreg patrimoniul), legat cu titlu universal (privind o parte din patrimoniu) sau legat cu titlu particular (prin care se poate dobândi un bun determinat).

Cu toate acestea, defunctul nu poate transmite pe cale testamentară întreg patrimoniul acestuia, ci doar o parte denumită „cotitație disponibilă”.

Patrimoniul defunctului se împarte în „cotitație disponibilă”, față de care defunctul poate face acte pentru cauză de moarte și „rezerva succesorală”, o parte a patrimoniului destinată moștenitorilor rezervatari.

Moștenitorii rezervatari sunt:

  • Soțul supraviețuitor;
  • Descendenții;
  • Ascendenții privilegiați;

Dacă vrei să știi care sunt motivele pentru care se poate ataca un testament poți citi aici.

Partaj

Deoarece am abordat problema partajului comun încazul moștenirii și al divorțului, te invităm să citești detalii despre cum se partajează bunurile pe pagina dedicată.

Vrei să dezbați moștenirea?

Află cum și dacă te putem ajuta!