Malpraxis Medical – Când este săvârșit și cum recunoști malpraxisul medical?

Dacă te-aș întreba „ești victima unui caz de malpraxis medical?” ai fi înclinat să îmi spui „da”. Dar nu orice intervenție medicală nereușită presupune existența unui caz de malpraxis medical.

Am să îți explic în următoarele 10 minute când vorbim de un caz de malpraxis medical și când este vorba de o simplă eroare medicală.

Obligații medici

Cum identifici un caz de malpraxis medical?

Am scris un articol acum puțin timp denumit „Daune morale de un milion de euro” în care explicam, printre altele, de ce este greu să câștigi un caz de malpraxis medical.

Detaliam acolo că una dintre problemele principale este aceea că majoritatea avocaților nu pot identifica un caz de malpraxis medical și că în ramura aceasta de drept activează mulți „avocați specializați”, care nu au in realitate cunoștințe în domeniu.

 

De ce îți spun asta?

Pentru că te poți trezi în situația în care, mergând la consultanță, fără ca măcar să se uite pe documente, un avocat să îți spună (din ce îi relatezi) că este vorba de un dosar de malpraxis medical când, în realitate, nu ai nicio șansă.

Așa că, prin articolul acesta te scutesc de banii pentru consultanță (da, incluzând cei pe care mi i-ai fi putut da mie) și iti arat elementele pe care eu le urmaresc la incheierea unui contract pentru un dosar de malpraxis medical.

Definiția legală a malpraxisului medical este „eroarea profesionala săvârșita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare si farmaceutice”.

Pentru a simplifica definiția poți reține că există un caz de malpraxis ori de câte ori, din culpă, neglijență sau  insuficientă pregătire, în cadrul unei proceduri medicale, sunt încălcate obligațiile legale ale personalului medical sau ale spitalului, iar încălcarea acestor obligații duce la un prejudiciu pentru pacient.

 

Așadar, cum poți identifica un caz de malpraxis medical în trei pași simpli?

  1. Citești articolul în continuare pentru a vedea care sunt obligațiile personalului medical și ale spitalului;
  2. Observi dacă vreuna din obligațiile prezentate în continuare au fost încălcate în actul medical;
  3. Te gândești dacă prin încălcarea acestora ți s-a produs un prejudiciu moral sau material.

Despre determinarea prejudiciului într-un caz de malpraxis, am scris în articolul acesta pe care îl poți citi ulterior.

Să îți explic, punctual, care sunt obligațiile spitalului și ale personalului medical...

Care sunt obligațiile medicului, asistentelor și spitalului?

Poate te întrebi dacă „încălcarea oricăror obligații poate duce la existența unui caz de malpraxis?” răspunsul este „Da”. Am avut acum ceva vreme o clientă, căreia i-am preluat dosarul în recurs și care fiindu-i admis recursul a câștigat suma de 5000 Euro pentru că documentele acesteia au ajuns la o terță persoană, spitalul încălcându-și obligația de confidențialitate.

Dacă ești pentru prima dată pe site, ar trebui să știi că niciodată nu încarc articolele cu texte legale. Dacă vrei să faci o verificare amănunțită, poți consulta Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Eu am să îți enumăr principalele obligații, cu exemplele aferente.

 

  • Obligația de a acorda îngrijiri medicale.

În primul rând, aceasta obligație presupune că un medic nu îți poate refuza acordarea îngrijirilor medicale pentru niciun motiv. Odată ajuns la spital, acesta are datoria de a te consulta, a îți stabili un diagnostic și, ulterior, pe baza diagnosticului să îți propună un tratament.

In al doilea rând, obligația presupune că un medic trebuie să îți acorde îngrijiri medicale în timp util. Dacă ajungi la spital cu o urgență, dar cu toate acestea ești ținut pe holurile spitalului pentru o perioadă de mai multe ore, medicul și-a încălcat obligația de a îți acorda îngrijiri medicale la timp.

Am avut un client al cărui fiica a ajuns la  spital la orele 14:00, prezentând simptome de cefalee, greață și vărsături. Cu un an înainte, fusese operată cu succes la același spital, astfel că spitalul cu pricina avea istoricul medical al acesteia. A fost ignorată până la ora 20:30, când medicul din cadrul spitalului a decis să o opereze în regim de urgență, fără a cere acordul aparținătorilor (tocmai din cauza recidivei medicale și a stării grave). Problema este că, după așteptarea de 6 ore jumătate, intervenția medicală (deși poate corect efectuată) nu i-a mai putut salva viața. La câteva zile fiica clientului meu a murit.

Într-un astfel de caz, când întârzierea intervenției medicale a dus la decesul persoanei suntem în prezenta unui caz de malpraxis medical.

În al treilea rând, obligația presupune ca medicul să acorde îngrijiri la un standard profesional ridicat. În cazul medicilor, prin obligația de diligență nu înseamnă doar ca medicul să facă tot ce poate pentru a vindeca pacientul, ci implică și ca medicul să fie suficient de pregătit profesional pentru a putea vindeca pacientul.

Dacă din lipsa cunoștințelor medicale un medic oferă îngrijiri necorespunzătoare (fapt ce poate fi dovedit cu o expertiză prin care să se determine ce îngrijiri ar fi fost potrivite pentru pacient), ne aflăm de asemenea în fața unui caz de malpraxis medical.

 

  • Obligația de securitate

Obligația de securitate (siguranță) presupune obligația medicului de a asigura integritatea fizică și psihică a pacientului pe întreg parcursul actului medical.

Mai exact?

În primul rând, medicul are obligația de a diagnostica corect și cu exactitate afecțiunea de care suferi. Uneori, este posibil ca un medic să formuleze un diagnostic greșit pentru pacient și, pe baza acestui diagnostic greșit, să nu intervină din punct de vedere medical sau să intervină în mod incorect.

Am un client în  situația descrisă mai sus. Acesta s-a prezentat la un spital în timpul pandemiei cu dureri de stomac, vărsături, temperatură și amețeli. Diagnosticul acestuia a fost „epigastralagii”, care reprezintă un simptom (ci nu o afecțiune) iar clientului meu i s-a transmis că are o gastrită ușoară, a fost trimis acasă și i s-a recomandat medicamentul „no spa”. Ulterior, la câteva zile, făcând la doar câteva zile noi investigații, diagnosticul a fost de „Colecistă acută”, clientul meu având o „pungă de lichid” de aproximativ jumătate de litru la nivel abdominal. A fost operat de urgență și i-a fost salvată viața.

În cazul anterior, diagnosticul greșit a dus la amânarea unei intervenții cruciale, iar în condițiile în care clientul meu ar fi continuat să ia „no spa”, în loc să meargă pentru a solicita o altă opinie (a treia opinie, în fapt), probabil ar fi decedat.

N.B. Când ceva este în neregulă, întotdeauna ar trebui să soliciți o a doua opinie, fie că vorbim de medici, avocați, contabili sau orice altă profesie.

În al doilea rând, medicul are obligația de a interveni corect din punct de vedere al tehnicii medicale. Unele erori medicale se petrec în timpul actului operator. Sunt nenumărate cazuri în care un medic (sau o asistentă) pot face erori (umane, ce e drept) prin care să afecteze integritatea fizică a pacientului. În cazul acesta, ai dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciul produs (în fond, pentru asta au medicii asigurare profesională pentru cazurile de malpraxis).

Un exemplu simplu este al unui client care a mers  cu copilul acestuia (mai mic de 2 ani) la o clinică privată pentru a i se recolta sânge pentru analize. Asistenta care a luat sânge micuțului, din păcate, i-a înțepat mâna în mai multe locuri, în căutarea unei vene. Din cauza aceasta, copilul a dezvoltat complicații (fiindu-i blocat fluxul de sânge) pe vena respectivă și a necesitat o intervenție medicală de urgentă, extrem de complexă, cu șanse mici de reușită, care a necesitat o anestezie totală (foarte vătămătoare pentru un copil mic) și i-a produs o cicatrice pe tot brațul.

Din fericire, acum copilul este cât se poate de bine, însă pericolul prin care a trecut și cicatricea care să îi amintească de asta, au rămas. 

În al  treilea rând, medicul are obligația de a supraveghea pacientul și de a îi oferi îngrijirile necesare ulterioare intervenției, respectiv: verificarea stării de sănătate a pacientului zilnic, prin interviu; administrarea tratamentului medicamentos; investigațiile post operatorii în funcție de evoluția pacientului;

Lucrez de ceva vreme la un dosar complex de malpraxis medical în care pacientul a fost operat pentru o afecțiune ce nu era tratabilă, respectiv cancer pancreatic la metastază. Nu doar că intervenția a fost eronată (nu era necesară și nici utilă), dar ulterior acesteia, pacientului nu i s-au administrat  o multitudine de medicamente necesare (pentru că nu le avea spitalul), au fost completate în fals foi de observație, i s-a administrat mâncare contra indicată pentru afecțiunile lui conexe

Mai exact, pacientul a venit la spital pentru a fi luat în evidență,  a fost operat în mod inutil pentru o afecțiune netratabilă, iar ulterior a fost lăsat să moară pe patul spitalului fără îngrijirile necesare.

În al patrulea rând, unitatea spitalicească are obligația de a păstra normele de igienă necesare astfel încât să evite  posibilitatea apariției infecțiilor nosocomiale.

Despre infecțiile nosocomiale voi vorbi pe larg într-un alt articol, deoarece necesită explicații puțin mai complexe, dar, de principiu, acestea sunt infecțiile ce pot fi luate doar din spital și sunt, din punct de vedere legal, cel mai ușor de dovedit caz de malpraxis.

 

  • Obligația de confidențialitate a datelor și obligația de informare

Obligația de confidențialitate este cât se poate de simplă: medicul sau spitalul nu pot furniza datele tale niciunei alte persoane, cu excepțiile prevăzute de lege (spre exemplu, în cazul unei solicitări în cadrul unui dosar penal).

Această obligație protejează dreptul la viață privată al pacientului, iar informațiile cu privire la datele tale medicale nu pot fi făcute publice sau furnizate unei terțe persoane fără acordul tău.

Obligația de informare este de asemenea la fel de simplă: medicul trebuie să te informeze într-un limbaj pe care să îl înțeleg de toate riscurile intervenției și, în principiu, ce urmează să se întâmple pe parcursul intervenției si tratamentului.

Rugăminte: nu mai semna acordurile de informare dacă nu ai fost informat corespunzător în prealabil. Se practică strategia în care unul dintre medici sau asistenți pun în fața pacientului un teanc de hârtii cu directiva „semnează aici și aici și aici”. Semnătura ta produce efecte juridice. Nu mai semna fără să citești.

Ce poți face în cazul în care ești victima unui caz de malpraxis medical?

Am explicat pașii pe care îi poți urma aici: malpraxis medical.

De principiu, ai posibilitatea unei acțiuni în răspundere civilă delictuală sau a unei plângeri penale, dar și acțiuni administrative la colegiul medicilor și comisia de malpraxis însă, acestea din urmă, mi se par o pierdere de vreme și nu le-aș recomanda.

Desigur, ai și varianta ușoară, respectiv să îmi scrii pe emailul de pe pagina de contact sau pe whatsapp și să îți discutăm dosarul.

Merită să încerci?

Leave a Comment